7 AUGUST – 1 SEPTEMBRIE 2008

Parafrazând un text al lui Victor Ieronim Stoichiţă, nu fac decât să atrag atenţia că alături de cei cinci protagonişti ai expoziţiei de faţă: grupaţi în jurul lui Ştefan Călărăşanu, Romul Nuţiu, Cristian Sida,

Gheorghe Fikl şi Iosif Ştefan Tasi, ne aflăm de fapt în preajma unor creatori care au înţeles deja de mult, şi au şi demonstrat-o în repetate rânduri, semnificaţia theoriei, a criticii adică, a autocriticii şi sunt, în ciuda praxis-ului lor susţinut, purtătorii şi beneficiarii acesteia.

 

Lucrările lor marchează, o dată în plus, tendinţa de problematizare a reprezentării, luând în discuţie, în intensităţi diferite, chestiunea mimetismului şi a abstracţiei, o preocupare specifică artelor din totdeauna dar care cunoaşte o acutizare o dată cu autonomizarea discursului plastic în perioada modernă, începând cu impulsurile post-impresionismului, şi care, din momentul atingerii „gradului zero” al reprezentării, adică iconoclasmul absolut în forma abstracţiei pure şi a minimalismului, a generat reacţii adverse de revenire la obiect, la realism şi chiar la hiperrealism.

 

Emil Moldovan

Ștefan Călărășanu

Născut în1947, Dubreta Turnu -Severin

Expoziţii personale, selecție

2010, 2013 Muzeul de Artă, Timișoara; 1997, 1999 Haga; 2005 Tours, Franța; 2005 Galeria Lima, Timişoara; 2006 Centrul Cultural Francez, Timișoara; 1993 München, Germania; 1992 Paris, Franța; 1982, 1985, 1987, 1992, 1996, 1998, 1999, 2001 Galeria Helios, Timişoara

Expoziții de grup, selecție

2010 Totem, Târgu – Mureş; Pastel, Timișoara; 2009 Grup 5, Târgu-Mureş; Vârsta de bronz, Cluj- Napoca; 2008 Grup 5, Galeria Calina, Timişoara; 2007 Budapesta, Ungaria; 2006 Drama, Grecia; 2006 Utreht, Olanda; Galeria Artis, București; 2004 Muzeul Literaturii Române, București; 2004 Galera Helios; 2001 Galeria Triade, Timișoara; 1998, 1999 Veneția; 1998 Silds, SUA; Viena, Austria; 1996 București; 1995 Nünmberg, Germania; 1991, 1992 Szeged, Ungaria; 1990 Edden, Germania